Paralela Tudor Arghezi - Lucian Blaga

 Paralela intre Tudor Arghezi si Lucian Blaga 

Personalitate impunatoare a culturii interbelice, Lucian Blaga, filozof, scriitor, professor universitar,a marcat perioada respective prin elemente de originalitate compatibile cu inscrierea in universalitate.S-a nascut pe 9 mai 1895 in Lancram ,langa Alba Iulia,intro familie de preoti.Copilaria i-a stat ,dupa cum marturiseste el insusi "sub semnul unei fabuloase absente a cuvantului" ,viitorul poet - care se va autodefini mai tarziu "mut ca o lebada" -neputand sa vorbeasca pana la varsta de patru ani. Tudor Arghezi s-a nascut la 23 mai 1880 la Bucuresti, intr-o familie originara din Carbunesti-judetul Gorj. Numele sau adevarat a fost Ion N. Theodorescu; pseudonimul Arghezi este explicat de scriitor ca fiind in legatura cu Argesis, vechiul nume al raului Arges. Copilaria nu i-a lasat decat amintiri dureroase, acesta marturisind:"Este cea mai amara varsta a vietii. N-as mai vrea sa fiu o data copil". La cei doi poeti intalnim teme si motive diferite. La Blaga intalnim :tema timpului infinit, tema trupului ca inchisoare a sufletului, somnul si tacerea ca modalitati de atingere a absolutului, pe cand la Arghezi intalnim ca teme: poezia filozofica, poezia sociala, poezia marilor intrebari privind viata si moartea, rostul omului pe pamant, poezia dedicata muncii grele si chinuitoare a pamantului. Ambii poeti sunt cautatori de absolut. La Arghezi absolutul se confunda cu divinitatea. Pe de alta parte Blaga considera ca:"absolutul este punctul indiferent al tuturor polurilor, dincolo de existenta si inexistenta, dincolo de real si ireal. Arghezi este si un descoperitor de frumuseti nebanuite in locuri obscure de unde altii isi intorc privirea. Este asa numita poezie a florilor de mucigai. Opera lui Arghezi poate fi totusi usor de inteles pe cand cea a lui Blaga nu o putem intelege pana nu ii cunoastem filozofia. In ceea ce priveste cunoasterea Blaga crede ca universul este alcatuit dintr-o multitudine de mistere care nu pot fi revelate de catre om deoarece intre el si univers se interpune censura transcendenta-adica moartea. Blaga considera ca sunt doua tipuri de cunoastere:-cunoastere paradisiaca: bazata pe logica si experimente, specifica oamenilor de stiinta, care vor sa descopere misterele si astfel sa le ucida;-cunoastere luciferica: specifica artistilor care nu doresc descifrarea misterelor ci transformarea lor in mistere si mai mari. O alta trasatura comuna este ca la cei doi poeti este prezenta criza existentiala, adica trecerea vietii care nu poate fi oprita. "Eu si Arghezi- a spus Blaga, miscat sincer de aprecierile si complimentele confratelui sau bucurestean- suntem doi poli ai poeziei romanesti dintre cele doua razboaie. Reprezentam fiecare lumea noastra proprie, avem matrici stilistice diferite. Intre noi exista un mare gol. Astept sa vina un nou poet care sa umple acest gol si care sa reprezinte o linie mediana intre noi. Aceasta ar insemna o amplificare a orizontului poetic romanesc."